Singuratate...
O intrebare izbitoare imi macina mintea dealungul acestei zile;singuratatea este o boala,o pedeapsa,un capriciu,ceva provocat intentionat...calatoream delungul timpului pt a gasi raspuns...
O vorba spusa la intimplare cuiva,il departeaza de noi,il transforma in singuratic...e posibil acest lucru?
Neatentia,indiferentza...pot provoca singurateatea?
Este periculoasa?Sau...o copilarie!
Vorbele noastre dor,macina,strapung,ne simtim apatici de multe ori si ne razbunam pe aceia care incerca sa fie simpatici cu noi,sa ne ofere dragoste...singuratate blestemata...capriciu,sentiment provocat..
De ce ne grabim mereu,de ce alergam spre interesele proprii,nu spre ale celui de langa noi,suntem noi..vinovati pentru ca ademenim pacatul..prin neatentia noastra,intrigile placute urechilor..dar venin pt suflet(,,sora nu are batik,ce prost a predikat fratele,ce incult este ala,ai auzit ce i s-a intimplat acelei familii..etc)sunt tot mai des auzite prin biserici...
Pasiunea noastra este banul,dorintele noastre sunt efemere,timpul pt noi nu este decat o alergare in van dupa ,,chipuri cioplite,,fara viatza,dar care ne fac romanii cu valoare(poi mai farte ai 7 ani in spania si nu si tu vreo 2 apartamente,ceva bmw,ceva pamanturi)
VALOAREA UNUI SUFLET...o mai intelegem?
VALOARE TIMPULUI PRIMIT IN DAR...
VALOARE JERTFEI DE LA CALVAR...
Care este sistemul nostru de valori...sa vedem,heee,hm...poi frate eu fac pt copii mei sa aiba cand mor eu...ce sa aiba frate(ce sa cheltuiasca..se auzi un gand)
Care este sistemul noastru de valori,intelegem timpul,intelegem imensitatea clipelor pierdute in nestire,durerea unui cuvant spus din nepasarea fatza de cel de langa noi...
MA DOARREEE....DURERE,PAINNNNNN...unde sunt fratii mei sa imi sprijin capul pe umarul lor,ajutor in vreme de nevoi...singuratate apriga,anevoioasa...greu de suportat...
Raman dar aceste trei;credintza,nadejdea si dragostea...DAR CEA MAI MARE DINTRE ELE ESTE DRAGOSTEA(intelegm imensitatea acestui sentiment-opusul singuratatii,a deprimarii)
SIMTITI UNII PT ALTII ATAT TIMP CAT MAI ESTE TIMP,CACI TIMPUL PE CARE IL AVEM ESTE PRETIOS...
Nu lasati vorbe la intimplare,nu jigniti,ni fiti indiferenti fata de nevoile celorlalti,nu criticatzi...cu doar IUBITI,IUBITI,IUBITI...
REMEMBER; Cea mai mare dintre ele este DRAGOSTEA,INVINGETI SINGURATATEA,APATIA,INDIFERENTZA...
Refugiul...
M-am trezit imbuibat de paharele de vin pe care le bausem,incercam sa pun capat gandurilor ce ma cuprindeau(nu ganduri de pace asa cum predika pastorul)ci ganduri amare,negre..nu puteam sa scap de ele...predicile nu isi aveau efectul,ma simteam gol,fara putere,uitasem ca de fapt puterea sta in mainile Lui,am invatat despre El,chiar am vorbit oamenilor despre El,am invatat si poesii..daaa,le recitam;si in dimineatza aceasta m-am trezit buimac,gol..fara speranta,nu pt prima data incercam sa inec amarul..in bautura.
Ceea ce mi-a ramas e lumea virtuala in care ma complaceam,ceva care ma tinea strans legat,imi placea,orele petrecute in lumea ireala si nefasta dar care totusi imi umplea timpul(nu stiam ca e cel mai pretios dar).
Chiar fetele care le-am cunoscut pe internet ma fascinau,traiam un vis,eram legat de acest vis,pacatele se tineau lantz...eram robit.
M-am gandit sa merg sa ma destainui pastorului,dar ce folos,nu primeam altceva decat mustrare,poate excludere...nici o mangaiere...eu eram totusi crestinul bun din banca a treia,rugaciunile mele erau placute si toti ma stiai ,,spiritual".Era bine..nu?
Vroiam sa fiu ascultat,aveam nevoie de cineva care sa ma sculte,de mangaiere,imi era teama sa ma destainui pastorului,imi era frica sa imi fac prieteni ca nu cumva sa afle lumea virtuala in care traiam...Doamne..inima mea striga..unde sa caut mangaiere?
Am inteles ca singurul ce ma poate asculta fara sa ma critice,fara sa critice actiunile mele facute dintr-un imbold diavolesc e doar El.
Si atunci am mers la El,la Golgota..acolo mi-am varsat tot amarul,toate pacatele mi le-a sters,,erau rosii cum e carmazanul,dar El le-a facut albe ca zapada"si am inteles..ca mangaierea vine de la El,El asculta rugaciunile mele..si ma imbarbateaza,mi-a trimis chiar si ,,o arvuna a mostenirii promise;Duhul Sfant".
Un mesaj pt toti aceia care sunt singuri,au nevoie de mangaiere,sunt cazuti,cei ce au nevoie de cineva pe umarul caruia sa planga...mergeti la CRUCEA DE LA GOLGOTA,acolo veti afla raspunsul la toate intrebarile voastre,trebuie sa trecem mai inatai pe acolo,pe la Golgota...ca sa putem merge catre El.
Ceea ce mi-a ramas e lumea virtuala in care ma complaceam,ceva care ma tinea strans legat,imi placea,orele petrecute in lumea ireala si nefasta dar care totusi imi umplea timpul(nu stiam ca e cel mai pretios dar).
Chiar fetele care le-am cunoscut pe internet ma fascinau,traiam un vis,eram legat de acest vis,pacatele se tineau lantz...eram robit.
M-am gandit sa merg sa ma destainui pastorului,dar ce folos,nu primeam altceva decat mustrare,poate excludere...nici o mangaiere...eu eram totusi crestinul bun din banca a treia,rugaciunile mele erau placute si toti ma stiai ,,spiritual".Era bine..nu?
Vroiam sa fiu ascultat,aveam nevoie de cineva care sa ma sculte,de mangaiere,imi era teama sa ma destainui pastorului,imi era frica sa imi fac prieteni ca nu cumva sa afle lumea virtuala in care traiam...Doamne..inima mea striga..unde sa caut mangaiere?
Am inteles ca singurul ce ma poate asculta fara sa ma critice,fara sa critice actiunile mele facute dintr-un imbold diavolesc e doar El.
Si atunci am mers la El,la Golgota..acolo mi-am varsat tot amarul,toate pacatele mi le-a sters,,erau rosii cum e carmazanul,dar El le-a facut albe ca zapada"si am inteles..ca mangaierea vine de la El,El asculta rugaciunile mele..si ma imbarbateaza,mi-a trimis chiar si ,,o arvuna a mostenirii promise;Duhul Sfant".
Un mesaj pt toti aceia care sunt singuri,au nevoie de mangaiere,sunt cazuti,cei ce au nevoie de cineva pe umarul caruia sa planga...mergeti la CRUCEA DE LA GOLGOTA,acolo veti afla raspunsul la toate intrebarile voastre,trebuie sa trecem mai inatai pe acolo,pe la Golgota...ca sa putem merge catre El.
Suscribirse a:
Entradas (Atom)
